Zaha Hadid

Zaha Hadid s-a născut pe 3 octombrie 1950, la Bag­dad, Irak. Înainte de a studia arhitectura, a obţinut licenţa în matematică, la Universitatea Americană din Beirut. Ulterior, s-a înscris la Şcoala de Arhitectură din Londra. Încă de la începutul carierei, Hadid s-a dovedit o artistă inovatoare, ale cărei idei au revoluţionat arhitectura.

A creat câteva dintre cele mai spectaculoase clădiri din lume, de la sediul central al BMW din Germania până la Centrul Rosenthal pentru Artă contemporană din Ohio.A lucrat la crearea interiorului din Domul Millenium, Londra şi la Centrul Acvatic din capitala britanică, realizat pentru Jocurile Olimpice din 2012. De-a lungul anilor, a avut peste 12 expoziţii arhitecturale şi a primit trei dintre cele mai prestigioase distincţii din domeniu. Este prima femeie arhitect decernată cu Pritzker, o înaltă distincţie din domeniu.

Alvar Aalto

Hugo Henrik Alvar Aalto, cunoscut mai ales ca Alvar Aalto (3 februarie 1898 - 11 mai 1976), a fost un arhitect finlandez şi un designer de obiecte casnice şi mobilă extrem de influent al secolului 20, uneori numit Părintele modernismului în ţările nordice. Născut în Kuortane, în Marele Ducat al Finlandei, parte a Imperiului rus, Aalto a fost unul din cei mai importanţi arhitecţi (maestru) ai mişcării moderne scandinave în arhitectură şi design, contibuind decisiv la afirmarea identităţii naţionale a unei Finlande suverane.

Aalto a realizat construcţii şi a designat diferite obiecte care vădesc preocuparea pentru simplitate, ergonomie, respectiv pentru încadrarea estetică, economică şi funcţională în mediu. Aalto a planificat Centrul Cultural şi Palatul Finlandia din Helsinki, opera din Essen şi multe blocuri de locuinţe în Jyväskylä, unde şi-a petrecut mult timp din viaţă. Opera sa cuprinde piese de arhitectură, mobilier şi sticlă, folosite la decorări interioare, respectiv proiecte de design conceptual, pragmatic şi vizionar.

Tadao Ando

Tadao Ando este dupa cum se poate ghici de origine japoneza, nascut la Osaka in 1941.

A inceput cu meseria de tamplar si a devenit pasionat de arhitectura dupa ce a cumparat o carte a lui Le Corbusier. Schitele din aceea carte fusesera conturate intr-atat incat cartea incepea sa se innegreasca.

Fara a urma vreo scoala de arhitectura, Tadao Ando a inceput sa studieze individual urmand sfaturile catorva designeri si arhitecti din Osaka.

Studiul lui Tadao Ando in domeniul arhitecturii se axeaza in principal pe lumina si spatiu. Lumea perceputa prin ochii lui este in cautarea unor elemente care sa faca reintoarcerea catre natura.

Ando priveste cu dispret arhitectura care nu relationeaza cu natura. In opinia lui “natura si arhitectura trebuie sa comunice atat de eficient incat sa para ca poarta un dialog”.

De aceea regasim in majoritatea operelor sale o legatura a suprafetelor construite si cele verzi, o juxtapunere perfecta a unor suprafete din beton peste terenul fie el inclinat fie drept, bogat in vegetatie.

Felul in care forme naturale ies din spatele peretilor grosi de beton este impresionant. Nici o suprafata de vegetatie care poate fi speculata nu ramane nefolosita in crearea comuniunii despre care acesta vorbeste. Mai mult, se foloseste si de ochiurile de apa sau cascade pentru a pune in valoare constructiile sale.

Tadao Ando este de parere ca arhitectura zilelor noastre a evoluat intr-atat incat a eliminat complet elementele decorative, limitandu-se strict la a pune in practica forme organice posibile datorita evolutiei tehnicii. Insa lipsa elementelor decorative nu trebuie privita si ca o eliminare a traditiilor.

Tadao Ando incearca prin fiecare proiect sa repuna in scena elementele din arhitectura japoneza pe care considera ca alti arhitecti le fac uitate. Si cand se refera la elemente traditionale nu vizualizeaza acoperisurile cu forma de dragon ale templelor asa cum ar fi tentat omul de rand sa o faca, ci vede in acest elemente filosofia dupa care este construita Japonia.

Conceptul de coridoare inguste, de spatiu intim intr-un loc public, aglomeratia din piete sau elementele de liniste si comfort pe care caminul il asigura, toate fac parte din ceea ce Ando intelege prin traditie japoneza.

Lumina este unul din cele mai interesante elemente folosite de Ando in arhitectura sa. In majoritatea constructiilor sale lumina vine de sus (asa numita luminatie zenitala) prin golurile pe care acesta le creaza in mod intentionat pentru a surprinde bogatia spatiului si prin ferestrele largi de dimensiunea unui intreg perete care dau senzatia de libertate intr-un spatiu inchis. Jocul de lumini pe care asta se bazeaza porneste de la ideea comfortului celui care locuieste sau foloseste spatiul. In cele mai multe cazuri luminatia ajuta la perceperea spatiului in functie de utilitatea sa.

Spatiul este perceput ca venind din interior catre exterior in opera lui Ando. Nu putem vorbi despre o maretie a constructiilor pentru ca aspectul exterior este deseori lipsit de importanta si nu trezeste sentimentul ca inauntru s-ar regasi ceva spectaculos. Insa Ando foloseste acest detaliu pentru a crea un spatiu privat, intim inauntrul cladirii, lasand prea putin din maretia spatiului sa se vada in afara.

In traditia japoneza este cunoscut faptul ca se compartimenteaza constructiile in asa fel incat sa creeze un spatiu intim fiecarui locatar fara sa se dernajeze unii pe altii. Asa se face sa Ando reinvie traditie in locuintele proiectate, unul din exemplele cele mai cunoscute fiind proiectul pentru familia unui arhitect care impartea locuinta cu mama si tatal sau, cu sora si cumnata sa si cu sotia cu copilul lor. In aceasi locuinta Tadao Ando a creat 3 spatii pentru cele 3 familii, lasand desigur si o curte interioara care sa le faciliteze comunicarea. Totusi dispunerea pe 3 nivele a celor 3 spatii si modalitatile de acces separate dau intimitate fiecarei familii.

Materialul folosit de Tadao Ando fara exceptie in toate lucrarile sale este betonul armat. In Japonia exista si traditia conform careia betonul trebuie turnat in forme de lemn slefuite perfect pentru ca suprafata betonului sa fie neteda si lucioasa. In felul acesta Tadao Ando realizeaza lucrari cu pereti de beton armat care inchid suprafetele din exterior creand “senzatia unei libertati ingradite”.

http://www.andotadao.org/

Santoago Calatrava

Calatrava a urmat cursurile la Şcolii de Arte şi Arhitectură şi ale Şcolii de Meserii din Valencia. Dupa ce a terminat facultatea în 1975, s-a angajat la Swiss Federal Institute of Technology (ETH) din Zurich, Elveţia, unde a lucrat ca inginer civil. În 1981, după ce şi-a terminat doctoratul, numit "On the Fordability of Space Frames", a început să practice simultan meseriile de arhitect şi de inginer. Clasat printre elita de design-eri ai lumii, Clatrava are birouri de arhitectură în Zurich, Paris, New York şi în alte oraşe ale lumii.