Tadao Ando este dupa cum se poate ghici de origine japoneza, nascut la Osaka in 1941.
A inceput cu meseria de tamplar si a devenit pasionat de arhitectura dupa ce a cumparat o carte a lui Le Corbusier. Schitele din aceea carte fusesera conturate intr-atat incat cartea incepea sa se innegreasca.
Fara a urma vreo scoala de arhitectura, Tadao Ando a inceput sa studieze individual urmand sfaturile catorva designeri si arhitecti din Osaka.
Studiul lui Tadao Ando in domeniul arhitecturii se axeaza in principal pe lumina si spatiu. Lumea perceputa prin ochii lui este in cautarea unor elemente care sa faca reintoarcerea catre natura.
Studiul lui Tadao Ando in domeniul arhitecturii se axeaza in principal pe lumina si spatiu. Lumea perceputa prin ochii lui este in cautarea unor elemente care sa faca reintoarcerea catre natura.
Ando priveste cu dispret arhitectura care nu relationeaza cu natura. In opinia lui “natura si arhitectura trebuie sa comunice atat de eficient incat sa para ca poarta un dialog”.
De aceea regasim in majoritatea operelor sale o legatura a suprafetelor construite si cele verzi, o juxtapunere perfecta a unor suprafete din beton peste terenul fie el inclinat fie drept, bogat in vegetatie.
Felul in care forme naturale ies din spatele peretilor grosi de beton este impresionant. Nici o suprafata de vegetatie care poate fi speculata nu ramane nefolosita in crearea comuniunii despre care acesta vorbeste. Mai mult, se foloseste si de ochiurile de apa sau cascade pentru a pune in valoare constructiile sale.
Tadao Ando este de parere ca arhitectura zilelor noastre a evoluat intr-atat incat a eliminat complet elementele decorative, limitandu-se strict la a pune in practica forme organice posibile datorita evolutiei tehnicii. Insa lipsa elementelor decorative nu trebuie privita si ca o eliminare a traditiilor.
Tadao Ando incearca prin fiecare proiect sa repuna in scena elementele din arhitectura japoneza pe care considera ca alti arhitecti le fac uitate. Si cand se refera la elemente traditionale nu vizualizeaza acoperisurile cu forma de dragon ale templelor asa cum ar fi tentat omul de rand sa o faca, ci vede in acest elemente filosofia dupa care este construita Japonia.
Conceptul de coridoare inguste, de spatiu intim intr-un loc public, aglomeratia din piete sau elementele de liniste si comfort pe care caminul il asigura, toate fac parte din ceea ce Ando intelege prin traditie japoneza.
Lumina este unul din cele mai interesante elemente folosite de Ando in arhitectura sa. In majoritatea constructiilor sale lumina vine de sus (asa numita luminatie zenitala) prin golurile pe care acesta le creaza in mod intentionat pentru a surprinde bogatia spatiului si prin ferestrele largi de dimensiunea unui intreg perete care dau senzatia de libertate intr-un spatiu inchis. Jocul de lumini pe care asta se bazeaza porneste de la ideea comfortului celui care locuieste sau foloseste spatiul. In cele mai multe cazuri luminatia ajuta la perceperea spatiului in functie de utilitatea sa.
Spatiul este perceput ca venind din interior catre exterior in opera lui Ando. Nu putem vorbi despre o maretie a constructiilor pentru ca aspectul exterior este deseori lipsit de importanta si nu trezeste sentimentul ca inauntru s-ar regasi ceva spectaculos. Insa Ando foloseste acest detaliu pentru a crea un spatiu privat, intim inauntrul cladirii, lasand prea putin din maretia spatiului sa se vada in afara.
Lumina este unul din cele mai interesante elemente folosite de Ando in arhitectura sa. In majoritatea constructiilor sale lumina vine de sus (asa numita luminatie zenitala) prin golurile pe care acesta le creaza in mod intentionat pentru a surprinde bogatia spatiului si prin ferestrele largi de dimensiunea unui intreg perete care dau senzatia de libertate intr-un spatiu inchis. Jocul de lumini pe care asta se bazeaza porneste de la ideea comfortului celui care locuieste sau foloseste spatiul. In cele mai multe cazuri luminatia ajuta la perceperea spatiului in functie de utilitatea sa.
Spatiul este perceput ca venind din interior catre exterior in opera lui Ando. Nu putem vorbi despre o maretie a constructiilor pentru ca aspectul exterior este deseori lipsit de importanta si nu trezeste sentimentul ca inauntru s-ar regasi ceva spectaculos. Insa Ando foloseste acest detaliu pentru a crea un spatiu privat, intim inauntrul cladirii, lasand prea putin din maretia spatiului sa se vada in afara.
In traditia japoneza este cunoscut faptul ca se compartimenteaza constructiile in asa fel incat sa creeze un spatiu intim fiecarui locatar fara sa se dernajeze unii pe altii. Asa se face sa Ando reinvie traditie in locuintele proiectate, unul din exemplele cele mai cunoscute fiind proiectul pentru familia unui arhitect care impartea locuinta cu mama si tatal sau, cu sora si cumnata sa si cu sotia cu copilul lor. In aceasi locuinta Tadao Ando a creat 3 spatii pentru cele 3 familii, lasand desigur si o curte interioara care sa le faciliteze comunicarea. Totusi dispunerea pe 3 nivele a celor 3 spatii si modalitatile de acces separate dau intimitate fiecarei familii.
Materialul folosit de Tadao Ando fara exceptie in toate lucrarile sale este betonul armat. In Japonia exista si traditia conform careia betonul trebuie turnat in forme de lemn slefuite perfect pentru ca suprafata betonului sa fie neteda si lucioasa. In felul acesta Tadao Ando realizeaza lucrari cu pereti de beton armat care inchid suprafetele din exterior creand “senzatia unei libertati ingradite”.
Materialul folosit de Tadao Ando fara exceptie in toate lucrarile sale este betonul armat. In Japonia exista si traditia conform careia betonul trebuie turnat in forme de lemn slefuite perfect pentru ca suprafata betonului sa fie neteda si lucioasa. In felul acesta Tadao Ando realizeaza lucrari cu pereti de beton armat care inchid suprafetele din exterior creand “senzatia unei libertati ingradite”.
http://www.andotadao.org/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu